Creativitate pentru sănătate! nu este doar un îndemn, ci o realitate. Creativitatea este un ingredient esențial pentru sănătate la orice vârstă, fapt susținut de studii care ne arată că activitățile creative reduc stresul, îmbunătățesc imunitatea și susțin sănătatea mintală. Fie că vorbim despre arte vizuale, lucru manual, scris, muzică sau dans, creativitatea este un instrument accesibil pentru echilibru și vindecare. Creativitatea este un mijlocitor nu doar al sănătății individuale, ci și al sănătății sociale, colective: ea aduce oamenii împreună, unește, oglindește, validează și rectifică realitățile personale și sociale cu o energie constructivă, inspirațională și morală, orientată valoric. Acestea sunt lucrurile de care fiecare persoană se simte însetată - iar persoană cu persoană adunând - chiar societatea în care trăim.
Sabotorii accesului la creativitate
Anumite prejudecăți și rutine de viață pot îngrădi accesul la această resursă interioară. Iată mai jos top 3 din cele mai întâlnite obstacole la adulți (copiii nu le au, încă), extrase din practica terapeutică:
- Sunt adult și trebuie să fiu serios. Acest gând vine însoțit de o credință aparte, aceea că a fi creativ înseamnă joacă, face parte din copilărie, iar persoana este deasupra acestora. Ținerea rigidă a rolului de adult (pietrificat în responsabilități, contractat în frici, alungit între așteptări sociale nerealiste) aduce beneficiul unei imagini de sine aparent stabile și încrezătoare, chiar superioare - însă aria de manifestare și competență se restrânge pe măsura rigidizării. Iar asta o arată crizele de viață, impasurile în care persoana se topește, se pierde și caută, prin suferința sa, soluții care să o scoată la lumină.
- Nu am talent. Acest gând arată așteptările înalte față de propria persoană, care în loc de a fi stimulative, devin inhibitorii. Perfecționismul și rușinea merg împreună și taie posibilitățile reale de creștere, de încercare-eroare-învățare, de a fi bine cu tine în procesul sinuos al dezvoltării. Activitățile art terapeutice nu necesită talent. Ele stimulează externalizarea conținuturilor psihice pentru a le putea procesa nu doar verbal, ci și simbolic. Uneori, înainte de soluții raționale, apar soluții simbolice, aduse în desen, pictură, modelaj, colaje și alte medii.
- Mă fac de râs. Acest gând este poate cel mai paralizant dintre toate, și decurge din cele de mai sus. El declanșează mecanismele de apărare și de respingere-evitare a situațiilor percepute ca pericol, chiar dacă este vorba despre desen, colorat, pictat, modelat sau orice alt tip de activitate art-terapeutică. Și totuși, nimeni din afară nu va râde de creația altei persoane, mai ales atunci când este terapeutică și profund personală. Dimpotrivă, este posibil ca persoanele din grupul terapeutic să rezoneze cu experiențele exprimate și să valideze astfel trăirile celor din jur.
Cu toate aceste gânduri și multe altele de mână, vă invit să creați.
Cu frica, rușinea și auto-critica de mână, vă invit să creați.
Cu impulsul de a fugi, de a refuza, sau de scăpa repede de activitate, vă invit să creați.
Așa cum mereu le reamintesc persoanelor cu care lucrez, nu suntem nici gândurile, nici emoțiile, nici impulsurile noastre. Ele se pot face prezente în noi, ca parte din experiența internă, însă nu ele sunt cele care decid firul acțiunii, ci voi, din partea aceea a ființei voastre, care cunoaște mai bine și care are o direcție mai luminoasă.
Prin creativitate aducem beneficii pentru sănătate, fapt susținut de cercetări
- Reducerea stresului — activitățile creative scad activarea sistemului nervos simpatic (responsabil de stres și reacțiile de luptă sau fugă, cu activările hormonale corespondente) și activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru sentimentul de relaxare și conectare socială, induc dispoziție pozitivă și calm. Tipurile de materiale folosite în activitățile artistice stimulează în mod diferit senzorial și emoțional, astfel încât o paletă largă de emoții poate fi accesată prin intermediul acestora. Spre exemplu, creioanele cerate/ pasteluri uleioase activează sistemul nervos simpatic prin angrenarea tactilă și activarea emoțională. Inventate în Japonia în 1924 pentru a stimula auto‑expresia elevilor, pastelurile uleioase generează răspunsuri emoționale și fiziologice unice. Aceste rezultate pot fi explicate prin experiența tactilă intensă, împreună cu fluiditatea lor relativă, care declanșează un tipar de activare, în timp ce utilizarea guașelor fluide activează cu precădere sistemul nervos parasimpatic, având efect calmant, liniștitor.
- Îmbunătățirea imunității — scrisul expresiv a fost asociat cu o funcție imună mai bună, așa cum rezultă în cercetările lui J. W. Pennebaker. Persoanele care experimentaseră evenimente traumatice și care au urmat o cură de scriere despre acestea, au avut modificări benefice în ceea ce privește imunitatea celulară, precum și vizite medicale mai rare. Deși tendința este de evitare a confruntării cu evenimentele dureroase, parcurgerea acestora în scris, expunerea treptată și procesarea lor, cu insoțirea și sprijinul specializat, au efecte eliberatoare și impact asupra sănătății nu doar mintale, ci și fizice.
- Reducerea inflamației — muzica influențează biomarkerii inflamatori, având efecte directe asupra neurotransmițătorilor, hormonilor, cytokinelor, limfocitelor, imunoglobinei și pulsului. Utilizarea muzicii în activitățile creative poate fi pasivă (audiție) sau activă (producere de sunete, cântatul la instrumente), putând fi integrată în timpul desfășurării altor tipuri de activități creative pentru a le potența.
- Scăderea anxietății — art-terapia reduce anxietatea, potrivit numeroaselor studii în domeniu. Una dintre aplicațiile practice, spre exemplu, este reducerea anxietății înainte de examene prin participarea la activități de colorat de mandale, desen, pictură, colaje sau modelare în lut, un studiu arătând scăderea semnificativă a acesteia spre deosebire de grupul de control care nu a beneficiat de aceste activități.
- Îmbunătățirea globală a sănătății mintale - metodele expresiv-creative sunt folosite de specialiști pentru a aborda o gamă largă de tulburări, precum depresia, anxietatea, demența, schizofrenia, autismul, tulburări ale imaginii de sine și nu numai. Terapia prin artă susține persoanele prin reducerea simptomelor și a suferinței asociate acestora, prin creșterea stării de bine și a emoțiilor pozitive, prin deschiderea emoțională, împărtășirea și validarea experiențelor, precum și resemnificarea acestora.
- Activează rețelele neuronale de plăcere și recompensă, reglează emoțiile și cultivă emoțiile pozitive
- Contribuie la împlinirea unor nevoi psihologice de bază, care sunt fundația sănătății noastre mintale, precum autonomia, controlul și sentimentul de competență și măiestrie.
- Te mențin tânăr! Studii apărute recent indică chiar că implicarea în artă influențează expresia genelor, oamenii prezentând modele de expresie genetică (cunoscute ca „ceasuri epigenetice”) mai tinere decât cele ale persoanelor care nu se implică în activități artistice.
- Reduc riscul de a dezvolta dureri cronice, limitări fizice și fragilitate – chiar și atunci când alte comportamente sănătoase, precum exercițiile fizice, au fost deja luate în considerare – extinzând astfel durata sănătății noastre.
- Mențin creierul tânăr și întârzie degenerarea acestuia.
Te poți înscrie la atelierele art-creative pe care le susțin și poți face din creativitate un ritual pentru sănătatea ta întreagă - sunt aici cu entuziasm, deschidere și creativitate, oferindu-ți o invitație spre starea de flux!
Bibliografie cu studii pentru susținerea impactului avut de creativitate asupra stării de sănătate
Disclosure of Traumas and Immune Function: Health Implications for Psychotherapy
The psychoneuroimmunological effects of music: A systematic review and a new model