Stima de sine reprezintă credințele despre propria personă, sentimentul de valoare personală indiferent de circumstanțe. Ea este formată din:
- ceea ce gândim despre noi,
- modul în care ne vorbim și în care vorbim altora despre propria persoană,
- modul în care evaluăm propriile abilități,
- așteptările pe care le avem,
- granițele pe care le stabilim în relațiile cu ceilalți, precum și
- abilitatea de a ne asuma nevoile personale și de a le exprima.
Bazele dezvoltării stimei de sine viitoare se pun încă de la vârste mici, copilul interiorizând modul în care părintele îi vorbește. Mesajele nu sunt filtrate. Tocmai de aceea, este important să le cultivăm o stimă de sine sănătoasă. Stima de sine a copiilor se construiește în timp, pe măsură ce aceștia interacționează cu cei din jur și internalizează cuvintele care se spun, implicit și explicit, despre ei. Dacă adulții au o priză mai bună de conștiință și pot filtra activ etichetele pe care le primesc, copiii nu au încă formate aceste deprinderi.
Erori și extreme în educația copiilor
Problema laudei este una care poate frământa părinții în căutarea unei abordări adecvate pe termen lung.
Unii părinți evită să își laude copiii pentru a-i stimula să lucreze în continuare și a le motiva eforturile. Metodele principale de motivare pot fi critica și comparația cu ceilalți. Lauda este percepută ca nocivă și este rezervată numai pentru rezultatele excepționale, iar copilul crește în competiție și cu gândul că nu este suficient de bun. În fapt, orice copil simte nevoia de recunoaștere și apreciere, iar privarea nu duce decât la frustrare și resentimente pe termen lung, alături de o stimă de sine scăzută.
La cealaltă extremă se află părinții care își laudă frecvent copiii, pentru orice acțiune banală. Și aceștia sunt mânați de cele mai bune intenții, însă laudele nediscriminative descurajează eforturile copiilor și pot chiar alimenta anxietatea. Mai mult, aceștia devin obișnuiți cu laudele și pot crede că totul li se cuvine.
Alte comportamente care pot deveni nocive sunt:
- a face lucrurile pe care copilul le poate face, în locul lui,
- a-l pune mereu pe primul loc,
- a-i permite orice comportament, chiar și atunci când este lipsit de empatie sau respect pentru ceilalți,
- a-i transmite faptul că este special.
Acestea contribuie la o stimă de sine exagerat de mare și la structurarea unei personalități narcisice.
Lauda potrivită
În fapt, lauda nu este nocivă, deși poate fi – depinde cum o folosim și ce lăudăm. Pentru a cultiva o stimă de sine sănătoasă la copii, iată câteva recomandări:
Lăudați efortul, nu talentul
„Ai rezolvat problema! Ce isteț ești!” Sună bine, dar....
Atunci când folosim etichete (chiar pozitive, precum „esti isteț”), copilul învață că, dacă rezolvă corect problemele de matematică, înseamnă că este isteț, dar dacă le greșește, înseamnă că opusul este adevărat („sunt prost”). Astfel, părinții descoperă că, fără a folosi vreodată cuvinte negative în dialogul cu copiii, aceștia totuși au o părere proastă despre sine. Acest lucru se întâmplă din cauza relaționării unui rezultat (o temă corectă, o notă bună, un desen frumos) cu un fel de a fi (isteț, bun la matematică, talentat la desen), fără a lua în considerare realitatea.
În fapt, încercările și erorile fac parte din viață și ne ocupă mai mult timp decât clipa de succes. Iată de ce este nevoie să acceptăm procesul dezvoltării și să găsim plăcere în el, ca atare. Astfel clădim voința copilului de a continua, acesta învățând că efortul este cel care contează (și de cele mai multe ori, așa și este). Spre exemplu, în loc de „ești isteț, ai rezolvat din prima problema de matematică”, puteți spune: „Ce mult ai muncit să rezolvi și cât de bine te-ai concentrat! Ai observat toate aspectele problemei!”.
Lăudați strategia
În baza aceluiași principiu menționat mai sus, atunci când lăudăm strategia pe care copilul a folosit-o pentru a rezolva o problemă (fie la școală, fie în relațiile cu ceilalți), încurajăm gândirea și comportamentele constructive. Spre exemplu, lăudarea strategiei ar putea suna astfel: „E grozav că te-ai gandit la mai multe alternative înainte să iei o decizie”, sau „Îmi place că te-ai gândit și la ce simte colegul tău înainte să îi răspunzi”, sau „Îmi place că îți faci planul de acțiune atunci când ai o problemă”.
Citește mai departe: https://www.alphega-farmacie.ro/articole/lifestyle-si-sanatatea-femeii/cum-crestem-stima-de-sine-a-copiilor
Credite imagine: Image by ansiia on Freepik