Comportamentele de risc sunt cele care predispun persoana la accidente, îmbolnăvire, dizabilitate, probleme sociale sau legale și chiar deces. Spre exemplu, în categoria comportamentelor de risc intră actele de vandalism și violență, absenteismul școlar, abuzul de alcool sau tutun, consumul de substanțe interzise, condusul periculos, tulburările de alimentație, conduitele riscante în social media (sexting, oferirea de informații personale unor străini, etc), sexul neprotejat, precum și alte activități distractive, cu risc de accidentare (bungee jumping, parașutism, etc).
Comportamentele de risc se dezvoltă cu precădere în adolescență și le putem înțelege mai bine printr-o dublă perspectivă: una biologică și una psihologică. În primul rând, zonele din creier responsabile de planificare, anticipare, evaluarea consecințelor și controlul asupra impulsurilor se maturizează în jurul vârstei de 25 de ani. Până atunci, adolescentul este predispus la ieșiri emoționale și la gesturi impulsive, negândite. Din punct de vedere psihologic, adolescentul este în plină formare a identității, iar acest lucru îl poate obține prin experimentare și plasarea în contrast cu familia sa, prin încălcarea regulilor sau prin adoptarea unor valori și conduite total opuse. Iată motivul pentru care cea mai bună preîntâmpinare a problemelor tipice adolescenței este consolidarea relației părinte-copil încă de la cele mai mici vârste și „creșterea împreună”.
Comportamentele de risc legate de viața sexuală a adolescentului pot fi alimentate de anumiți factori, printre care se numără:
- dorința de a fi acceptat și teama de abandon (Dacă spun „nu”, partenerul meu mă va părăsi)
- negarea sau minimalizarea riscurilor („Partenerul meu nu are o problemă chiar așa de mare”, „metoda calendarului e suficientă pentru a mă proteja de sarcină”, „dacă sexul neprotejat se întâmplă doar o dată, nu mi se poate întâmpla nimic”).
- sentimente de rușine (îmi e rușine să îmi întreb partenerul despre starea sa de sănătatea sexuală, să propun mijloace de protecție sau să vorbesc cu familia despre problemele mele)
- dificultatea de a refuza anumite activități (a nu ști să spui „nu”, a nu ști cum să ieși din situații delicate sau a nu ști să pui limite)
- echivalarea iubirii cu satisfacerea partenerului („dacă nu faci cum vreau eu, înseamnă că nu mă iubești”)
- auto-învinovățire („dacă cer partenerului să folosească prezervativ, sunt o persoană egoistă deoarece mă gândesc doar la mine”)
- dorința de a explora lucruri noi, dar și cea de a ieși în evidență prin originalitate sau insolit
- dorința de a se integra în grup (prin urmarea tiparelor comportamentale manifestate și de colegi sau prieteni)
- probleme emoționale, precum furia îndreptată către sine, dorința de a se pedepsi pe sine, de a-și face rău în mod indirect
- consumul de substanțe (dezinhibarea comportamentului sub efectul consumului de alcool sau de droguri)
Citește mai departe: https://www.alphega-farmacie.ro/articole/lifestyle-si-sanatatea-femeii/comportamentele-de-risc-ale-adolescentilor
Credite pentru imagine: